3

3.5. Asociatii si Fundatii - deosebiri

Asociațiile sau fundațiile au ca scop desfășurarea de activități fără scop lucrativ. În particular, organizațiile nonprofit pot desfășura și activități economice, rațiunea desfășurării acestora derivând din necesitatea obținerii unor venituri suplimentare care sunt necesare realizării scopului inființării acestor organizații. În situația în care o organizație nonprofit realizează atât activități cu scop nelucrativ, cât și activități economice, ea este obligată a contabiliza distinct cele două tipuri de activități în evidența contabilă proprie.      În consecință, organizația non-profit va avea la sfarșitul exercțtiului financiar două rezultate contabile:  1. rezultatul din activitatea fără scop lucrativ, denumit excedent din activități fără scop lucrativ, dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau deficit din activități fără scop lucrativ, în situația inversă;  2. rezultatul din activitatea economică, denumit excedent din activități economice sau, după caz, deficit din activități economice.           Determinarea rezultatului impozabil se realizează ca diferență între veniturile și cheltuielile încorporate în rezultatul contabil și se corectează prin adaugarea elementelor nedeductibile fiscal și prin scăderea elementelor neimpozabile.            La calculul rezultatului impozabil al organizațiilor nonprofit se au în vedere numai veniturile și cheltuielile aferente activităților economice desfășurate.            Rezultatul impozabil și impozitul pe rezultatul brut al activităților economice se calculează și se evidențiază trimestrial, cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe rezultatul brut datorat pentru anul în curs se calculează ca diferență între impozitul pe rezultat cumulat de la începutul anului și impozitul pe rezultat datorat pentru trimestrul precedent.  Conform dispozițiilor art.15 alin. 2 si 3 Codul fiscal , organizațiile nonprofit sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:  a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;  b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;  c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;  d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;  e) donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;  f) dividendele și dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite;  g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;  h) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;  i) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;  j) veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;  k) veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.                Organizațiile nonprofit sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Principalele deosebiri intre asociații si fundații 1. Asociațiile pot fi înființate de minimum trei persoane, fundațiile pot fi înființate și de o singură persoană. 2. Asociațiile pot desfășura activități și în interesul nepatrimonial al membrilor săi, fundațiile nu pot desfășura astfel de activități; fundațiile pot desfășura activități doar în scopul unui interes general sau al unor colectivități. 3. Pentru înființarea unei asociații, patrimoniul inițial ce trebuie coinstituit se ridică la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), în timp ce pentru înființarea unei fundații patrimoniul inițial trebuie să includă bunuri în natură sau numerar, a căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie (70.000 lei). 4. Ca formă de organizare, asociațiile sunt văzute ca structuri deschise, democratice, care iau pe decizii pe baza votului membrilor săi, pe când fundațiile sunt considerate închise, relativ nedemocratice, reflectând doar voința fondatorilor. Practic, fondatorii vor controla fundația fără alte ingerințe. 5. Asociațiile au adunări generale, care vor decide în cele mai importante aspecte, inclusiv alegerea și revocarea membrilor consiliului director, în schimb, fundația nu are adunare generală, ci doar un consiliu director desemnat de fondatori.

3

3.4. Infiintare ONG - Asociatii si Fundatii

Organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) sunt structuri juridice de natură privată,  independente de instituțiile statului, având capacitatea de a lua decizii în nume propriu și  de a răspunde legal pentru consecințele aplicării acestor decizii. Organizațiile neguvernamentale se pot constitui pentru un scop de interes public sau  colectiv precum și în interesul personal, nepatrimonial, al membrilor. Caracteristică de  baza a acestui tip de entitate este data de interzicere a distribuirii excedentului financiar  către membri, motiv pentru care ONG-urile se mai numesc și organizații non-profit , nepatrimoniale sau fără scop lucrativ. Asociaţiile şi fundaţiile, persoane juridice de drept privat, se pot constitui în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţii, modificată și completată prin OG 37/2003 fiind aprobată prin Legea 245/2005. Pentru inființarea unui ONG sunt necesare cel putin 3 persoane fizice sau/si juridice. Etape de înființare 1. Rezervarea denumirii Primul pas în înființarea unei organizații non-profit este obținerea dovezii ca denumirea  aleasă de voi este conformă cu legea și că nu a fost deja folosită sau rezervată de altcineva.  Dovada disponibilității denumirii se obține de la Ministerul Justiției, în baza unei cereri. Termenul de trimitere a răspunsului este de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Valabilitatea dovezii este de 3 luni de la data emiterii. Dovada se poate prelungi, în caz de  nevoie; în aceasta situație trebuie să faceți cererea de prelungire cel târziu în ziua expirării  dovezii inițiale 2. Asigurarea sediului social Legea prevede necesitatea existenței unui sediu (social) pentru Asociație/Fundație.  Astfel,  se va  încheia  un Contract de împrumut de folosință sau Contract de Comodat. Dacă aveți la dispoziție un spațiu închiriat, veți avea nevoie de Contractul de închiriere  și bineînțeles de acordul proprietarului. În cazul  imobilelor aflate sub ipotecă, se cere acceptul oficial al băncii creditoare. Dacă sediul este stabilit într-un imobil ce cuprinde mai multe proprietăți cu destinație rezidențială (bloc, vilă), se mai cer următoarele:     - acordul vecinilor cu pereți comuni cu apartamentul-sediu (un simplu tabel cu semnături cum că sunt de acord cu funcționarea sediului Asociației în apartamentul respectiv).     - acordul Asociației de Proprietari. Acordul se dă pe un formula r- tip, de la  administratorul imobilului. 3. Intocmirea actelor Actele în baza cărora veți cere acordarea personalității juridice organizației voastre se  numesc Statut și respectiv Act Constitutiv. Ambele se încheie în forma autentificată de notar sau atestată de un avocat, în mai multe  exemplare (preferabil, câte 5-6 din fiecare). Trimiteți propunerea voastră pentru aceste acte, pentru a le citi și  eventual a face observații pe marginea lor, cu câteva zile înainte de data la care v-ați  propus atestarea. 4. Constituirea patrimoniului inițial Va trebui acum să constituiți patrimoniul inițial minim necesar înființării ONG-ului. Aceasta se face prin deschiderea unui depozit bancar și are, pentru o asociație non-profit,  un cuantum egal cu un salariu minim brut pe economie (700 lei). De verificat Patrimoniul se constituie prin depunerea banilor la o unitate bancara sub forma de  “patrimoniu inițial”. Trebuie să completați un formular, să anexați o copie xerox dupa actul  constitutiv autentificat și să achitați o taxă de deschidere de cont. Veți primi un extras de cont doveditor. Banii rămân blocați până la obținerea hotărârii judecătorești de înființare, când veți putea  transfera banii într-un cont bancar propriu-zis. Dacă doriți, puteți constitui patrimoniul inițial din sume mai mari față de minimul prevăzut  de lege. Oricum cuantumul trebuie să fie menționat în Statut. 5. Obținerea cazierului fiscal al tuturor fondatorilor Fondatorii (asociatii) trebuie sa obțină si cazierul fiscal personal.  Valabilitate: Cazierul Fiscal are valabilitate doar 30 zile de la data eliberarii! 6. Dobândirea personalității juridice Puneți într-un dosar cu șină următoarele acte, în această ordine:   cererea de înscriere în vederea dobândirii personalității juridice;   dovada rezervării  disponibilității denumirii;   patru exemplare de pe Actul constitutiv și Statut;   actele doveditoare ale sediului social  și patrimoniului inițial;   cazierul fiscal al asociatilor-fondatori;   un timbru judiciar de 19 lei;   chitanța doveditoare a achitării taxei de timbru judiciar. Dosarul se depune la Judecătoria pe raza căreia se află sediul și care urmează să vă acorde  personalitatea juridică. 7. Legalizarea încheierii civile (înscrierea în Registrul  asociațiilor și fundațiilor) ; Certificatul de înscriere, încheierea judecătorească și Statutul sunt cele mai importante acte  ale organizației și dovedesc existența persoanei juridice pe care ați înființat-o. 8. Obținerea certificatului de înregistrare fiscală Pentru a putea desfășura orice operațiuni financiare aveți nevoie de un Certificat de  Identificare  Fiscală, numit  și Cod Fiscal. La Administrația Finanțelor Publice de care aparține locația în care aveți sediul, depuneți  un dosar cuprinzând:            Două formulare “cod 010″ (010 (cod M.F.P. 14.13.01.10.11/1; completate Statut(copie);            Act constitutiv (copie);            Încheierea judecătorească de înființare (copie)            Certificatul de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor (copie); 9.Obținerea ștampilei și imprimatelor cu regim special Certificarea actelor emise în numele organizației se face prin semnatura persoanelor  autorizate și parafarea cu o ștampilă. 10. Deschiderea contului bancar Ca să puteți efectua operațiuni financiare, deschideți-va cont la orice banca va convine,  eventual chiar la banca unde ați depus patrimoniul, pentru simplificarea procedurilor. 11. Modificarea Statutului și a Actului constitutiv Modificarea Statutului și a Actului Constitutiv trebuie  facută ori  de câte ori aveți de  făcut modificări în aceste acte, de exemplu:           schimbarea denumirii;           schimbarea sediului;           modificarea obiectului de activitate/scopului;           modificarea duratei de funcționare, etc.  Puteți modifica statutul fie prin act adițional, fie prin refacerea pur și simplu a întregului  statut și a actului constitutiv (actualizarea lor). Atenție: Pentru primirea de noi membri și retragerea calității de membru se respectă  procedura prevăzută în statutul asociației – aceste chestiuni nu sunt supuse nici unei  proceduri reglementate de lege.

3

3.3. Intreprindere Familiala - etapele infiintarii

Documentele necesare înființării întreprinderii familiale 1. Carte de identitate sau paşaport al fiecărui membru -copie; 2. Certificatul de căsătorie (in cazul in care a intervenit schimbarea numelui) – copie; 3. Documentele privind pregătirea sau experienţa profesională se atestă, după caz, cu: -  diploma,  certificatul sau adeverinţa prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ; - certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională,  organizată în condiţiile  legii în vigoare la data eliberării acestuia; - certificatul de competenţă profesională (cartea de meşteşugar, carnetul de muncă al solicitantului, declaraţie de  notorietate cu privirea la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în mod gratuit, în cazul meseriilor tradiţionale artizanale); - atestatul de recunoaştere şi/sau echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate; - orice alte dovezi care să ateste experiența profesională. 4.    Actul care atesta  dovada  dreptului de proprietate asupra imobilului  unde se va stabili sediul social -  se va intocmi  Contract de comodat sau Contract de inchiriere; 5.    Acordul Asociației de proprietari/locatari (dupa caz); 6.    Procura specială de numire a Reprezentantului ; 7.    Specimenul de semnătură al reprezentantului întreprinderii familiale (original, la notariat); 8.    Acord de constituire încheiat de membrii familiei Regimul juridic al întreprinderii familiale Întreprinderea familială este constituită din 2 sau mai mulți membri ai unei familii. Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA și titulari ai unor întreprinderi individuale. De asemenea, aceștia pot cumula și calitatea de salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care și-au organizat întreprinderea familială. Membrii unei întreprinderi familiale sunt asigurați în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și au dreptul de a fi asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și al asigurărilor pentru somaj, în condițiile Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiție de validitate. Acordul de constituire va stipula numele si prenumele membrilor, reprezentantul, data întocmirii, participarea fiecărui membru la întreprindere, condițiile participării, cotele procentuale în care vor împărți veniturile nete ale întreprinderii, raporturile dintre membrii întreprinderii familiale și condițiile de retragere, sub sanctiunea nulității absolute. Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procure speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se semnează de către toti membrii întreprinderii care au capacitate de exercițiu și reprezentanții legali ai celor cu capacitate de exercițiu restrânsă. În scopul exercitării activitătii pentru care a fost autorizată, întreprinderea familială, prin reprezentantul său, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităti economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secțiuni. Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu și nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului. În anumite cazuri prevazute de lege, printr-un acord de constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectațiune. Prin acordul de constituire sau printr-un act adițional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectațiune. Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru participarea la veniturile nete sau pierderile întreprinderii. Membrii întreprinderii familiale sunt comercianți persoane fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerțului și răspund solidar și indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare. Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul desemnat. Actele de dispoziție asupra bunurilor afectate activității întreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majorității simple a membrilor întreprinderii, cu condiția ca această majoritate să includă și acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului. Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu depăseste 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate întreprinderii și a sumelor de bani aflate la dispozitia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele prevăzute. Întreprinderea familială își încetează activitatea și este radiată din registrul comerțului în următoarele cazuri: a) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat; b) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din întreprindere. Cererea de radiere, însoțită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul unde își are sediul profesional, de către orice persoană interesată. În cazul în care membrii întreprinderii familiale au constituit un patrimoniu de afectațiune sau au dobândit bunuri, bunurile se împart conform cotelor prevăzute. În cazul în care nu a fost constituit un patrimoniu de afectațiune, bunurile dobândite  se impart conform cotelor prevăzute.

3

3.2 Intreprindere Individuala - etapele infiintariii

Întreprinderea  individuală  este o forma a PFA – singura  diferență  este aceea că, daca  PFA-ul este  legat strict de autorizarea  persoanei  fizice  pentru  acel  domeniu  pentru care face dovada  pregatirii si experientei sale profesionale, in cazul  persoanei fizice  autorizate aceasta poate avea si personal angajat in cadrul acestei entități,  legate tot de profesia autorizată. Documentele necasare – întreprindere individuală 1. Carte de identitate sau paşaport  al  titularului  întreprinderii individuale  -  copie; 2. Documente care atestă dreptul de proprietate asupra  spatiului  unde se va stabili sediul social – copie; Se va redacta de către noi un Contract de comodat; 3. Avizul  Asociației de proprietari; 4. Specimenul de semnătură al întreprinzătorului persoană fizică titulară a întreprinderii individuale (original, la notariat); 5. Documentele privind pregătirea sau experienţa profesională ,după caz,  sunt: diplomă,  certificatul sau adeverinţa prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ; certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condiţiile legii în vigoare la data eliberării acestuia; certificatul de competenţă profesională (cartea de meşteşugar, carnetul de muncă al solicitantului, declaraţie de notorietate cu privirea la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în mod gratuit, în cazul meseriilor tradiţionale artizanale); atestatul de recunoaştere şi/sau echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate; atestatul de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de învăţământ; orice alte dovezi care să ateste experienţa profesională. Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale Întreprinderea individuală nu dobândeste personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comertului. Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comertului. Pentru organizarea și exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terțe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii, si poate colabora cu alte PFA, cu alți întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activități economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit. Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functionează atât în acelasi domeniu, cât si într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care si-a organizat întreprinderea individuală. Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate si al asigurărilor pentru somaj, în condițiile prevăzute de lege. Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul, iar în caz de insolvență, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 , cu modificările ulterioare. Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îsi încetează activitatea si este radiat din registrul comerțului în următoarele cazuri: a) prin deces; b) prin voința acestuia; Cererea de radiere, însotită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe lângă tribunalul unde îsi are sediul profesional, de către orice persoană interesată. În cazul decesului titularului întreprinderii individuale, moștenitorii pot continua întreprinderea, dacă își manifestă voința, printr-o declaratie autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai multi moștenitori, acestia își vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activității economice ca întreprindere familială.

3

3.1. Persoana Fizica Autorizata - etapele infiintarii

Persoanele care doresc să-şi legalizeze afacerea pot obţine autorizaţia de funcţionare ca Persoană Fizică Autorizată (PFA) de la primăria municipiului în a cărei rază teritorială se află sediul social stabilit de către întreprinzător. Pentru a putea înfiinţa un PFA, persoanele cu ambiţii antreprenoriale vor trebui să îndeplinească anumite condiţii precum: să fi împlinit vârstă de 18 ani; să nu fi condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni grave (de ex: falsificare); să aibă o stare de sănătate care le permite să desfăşoare o activitate economic; să aibă un sediu social; să aibă calificarea profesională pentru a desfăşura anumite activităţi economice. Etapele importante pentru înfiinţarea unui PFA: a.) Stabilirea sediului professional Întreprinzătorii trebuie să încheie un Contract de Spaţiu cu proprietarul imobilului în care se va afla sediul profesional. Documentul respectiv ( contractul de închiriere, leasing imobiliar, de uz, de vânzare-cumpărare, de comodat) se va include în dosarul de înregistrare depus la oficiile Registrului Comerţului. b.) Obţinerea avizului asociaţiei de proprietari şi al vecinilor Persoanele care doresc să aibă sediul profesional într-o clădire cu locuinţe, vor fi nevoite să obţină acordul vecinilor şi al asociaţiei de proprietari/locatari. Se va ridica un formular tip care se va semna de vecinii (din jos, sus, dreaptă şi stânga) precum şi de administratorul blocului care va mai pune şi o ştampilă pe documentul respectiv. c.)  Rezervarea denumirii Rezervarea denumirii se va face prin completarea unei cereri de verificare disponibilitate şi rezervare denumire la oficiile Registrului Comerţului. Întreprinzătorii vor putea opta pentru combinaţia de- nume şi prenume urmat de ‘’PFA”. Cererea respectivă se va depune împreună cu o copie de pe actul de identitate al solicitantului. d.) Depunerea specimenului de semnătura Depunerea specimenului de semnătura se va face prin completarea unui formular ridicat de la oficiile Registrului Comerţului. Documentul se va semna în faţă directorului ORC care va certifica semnătura respectivă. e.) Depunerea documentelor oficiale la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Întreprinzătorii debutanţi vor depune actele necesare pentru înfiinţarea unui PFA într-un dosar cu şină. Dosarul de înregistrare va cuprinde următoarele documente oficiale: cererea de înregistrare (formular tip completat de către solicitant); dovadă rezervării denumirii ( obţinut după completarea cererii de verificare ai disponibilităţii denumirii); formularul pentru înregistrare fiscală ( o anexă la cererea de înregistrare prin care se specifică opţiunea în legătură cu plată TVA-ului şi a taxelor şi a impozitelor); Contractul de Spaţiu pentru sediul profesional (contract de comodat, de închiriere, leasing imobiliar, vânzare-cumpărare etc.); Avizul asociaţiei de locatari/proprietari şi al vecinilor (de jos, sus, stânga, dreaptă); 3 copii de pe actul de identitate (copiile respective să aibă menţiunea „Conform cu originalul”) Specimenul de semnătura (dat în faţa unui notar public în cazul în care documentul va fi legalizat sau oferit în faţă directorului ORC ); declaraţia (formular tip) pe propria răspundere a întreprinzătorului, document care atesta faptul că se îndeplinesc toate condiţiile legale din domeniul sanitar-veterinar, sanitar, protecţiei muncii, protecţia mediului; documente care confirmă pregătirea profesională a persoanei respective (copii de pe diplomă de licenţă, de BAC, certificatul de absolvire a unor cursuri specializate etc.). Copiile vor avea precizarea „Conform cu originalul” f.) Depunerea dosarului de înregistrare la Administraţia financiară Persoanele care doresc sa economisească timp cu întocmirea dosarelor de înregistrare depuse la O.N.R.C. şi la FISC pot apela la ajutorul unor specialişti în afaceri şi în domeniul legal. Impozite și Contribuții CAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) :  Impozit de 16% din venitul net  Contribuție de 31,3% pentru pensie  Contribuție de 5,5% pentru sănătate Contribuțile se plătesc trimestrial, cu anticipație din venitul declarant de PFA. Trebuie să plătească un minim de 35% din salariul mediu brut (2223 LEI stabilit în 2013).

3

3. Legea Societatilor Comerciale

3. Legea Societatilor Comerciale http://www.onrc.ro/index.php/ro/legislatie   

C

Care sunt obligațiile persoanelor care beneficiază de indemnizația de șomaj.

Potrivit Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, persoanele care beneficiazã de indemnizaţie de şomaj au urmãtoarele obligaţii: să se prezinte lunar, pe baza programãrii sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrãrii în muncă; să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor; să participe la serviciile pentru stimularea ocupãrii şi de formare profesionalã, oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate (această obligaţie nu se aplicã în situaţia în care persoanele care beneficiazã de indemnizaţie de şomaj participã la programe de formare profesionalã, organizate în condiţiile legii, a cãror finanţare este asiguratã din asistenţa financiarã nerambursabilã primitã de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regionalã, Fondului social european şi Fondului de coeziune. Obligaţia nu se aplicã pe perioada în care persoanele participã la aceste programe de formare profesionalã, în condiţiile în care, anterior includerii în cadrul acestor programe, nu au fost cuprinse în serviciile pentru stimularea ocupãrii forţei de muncã şi de formare profesionalã oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncã şi se aflã în perioada de acordare a acestor servicii; să caute activ un loc de muncă; sã înştiinţeze în scris agenţia pentru ocuparea forţei de muncã la care sunt înregistrate cu privire la apariţia stãrii de incapacitate temporarã de muncã şi datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor şi unitatea în care funcţioneazã acesta, în termen de 24 de ore de la data acordãrii concediului medical. În situaţia în care apariţia stãrii de incapacitate temporarã de muncã a intervenit în zile declarate nelucrãtoare sau împlinirea termenului de 24 de ore se realizeazã în zile declarate nelucrãtoare, persoanele care beneficiazã de indemnizaţie de şomaj au obligaţia de a înştiinţa agenţia pentru ocuparea forţei de muncã la care sunt înregistrate, în prima zi lucrãtoare.

C

Cine poate beneficia de indemnizația de șomaj

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, au dreptul la indemnizaţie de şomaj persoanele aflate într-una din următoarele situaţii: încetarea raporturile de muncã/ de serviciu din motive neimputabile lor; încetarea mandatului pentru care au fost numiţi sau aleşi, dacã anterior nu au fost încadraţi în muncă sau dacã reluarea activitãţii nu mai este posibilă din cauza încetãrii definitive a activitãţii angajatorului; expirarea duratei pentru care militarii au fost angajaţi pe bază de contract sau li s-a desfãcut contractul din motive neimputabile lor; încetarea raportului de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor; au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizeazã venituri sau realizeazã, din activitãţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţã, în vigoare; încetarea activității ca urmare a pensionãrii pentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncã şi nu au reuşit sã se încadreze în muncã; încetarea raporturilor de muncã sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii; reintegrarea în muncă, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã definitivă, nu mai este posibilă la unitãţile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetãrii definitive a activitãţii, sau la unitãţile care au preluat patrimoniul acestora; încetarea activității desfășurate exclusiv pe baza convenţiei civile; sunt absolvenţi ai instituţiilor de învãţãmânt, în vârstã de minimum 16 ani, care într-o perioadã de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale; sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstã de minimum 16 ani, care nu au reuşit sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale.